INFORMARE DESPRE TRICHINELOZĂ
INFORMARE DESPRE TRICHINELOZĂ
Decembrie 2025
Trichineloza (trichinoza) este o zoonoză, cauzată de larvele unui vierme parazit/nematod. Oamenii pot contracta boala după ce consumă carne crudă sau insuficient preparată termic, provenită de la animale care conțin parazitul, Trichinella.[1]
Există mai multe specii de Trichinella (T. spiralis, T. nativa, T. britovi și T. pseudospiralis, etc.), cu particularități geografice și gazde variate, unele invadând celulele musculare gazdă și încapsulându-se (capsulă de colagen) și specii care nu se încapsulează. Trichinella spiralis este un parazit încapsulat și provoacă majoritatea infecțiilor și a deceselor umane cauzate de Trichinella. Unele specii sunt rezistente la îngheț.1,[2]
Transmitere și răspândire. Trichinella are ca rezervoare de infecție animalele din imediata apropiere a omului: porcii, rozătoarele, caii, pisicile, câinii, nutriile, șobolanii, dar și animalele sălbatice (mistreții, urșii, vulpile, lupii, jderii, bursucii, rozătoarele de câmp, Se cconstata o largă raspândire a trichinelozei la animale din ținuturi arctice (urs polar, vulpea polara, foca, morsa) precum și din zone tropicale (tirgru, șacal, hienă, cașalot, orcă). Porcul și șobolanul sunt gazdele obișnuite pentru Trichinella și speciile gazdă cele mai parazitate.
Consumul de carne sau produse din carne crudă sau insuficient preparată termic, infestată cu larve, produce infecții la om.[3] Prelucrarea termică la peste 77 ̊ C distruge larvele, în schimb procedeele de fumigare, uscare și sărare a cărnii nu distrug larvele.
Mai mulți factori contribuie la răspândirea trichinelozei: factori culturali, comerțul global, turismul, practici deficitare de control/verificare a cărnii, care pot eșua în detectarea animalelor infectate. Trichineloza nu se transmite de la o persoană la alta.1,2
Diagnostic. In diagnosticul trichinelozei se au in vedere:
– identificarea antecedentelor și istoricului persoanelor infectate (istoricul alimentar și al călătoriilor, în special ingerarea de carne neverificată trichineloscopic în cele 5 săptămâni anterioare apariției simptomelor),
– simptomele care apar după consumul de carne crudă sau insuficient preparată termic,
– teste de laborator din probe de sânge, incluzând identificarea anticorpilor împotriva larvelor
– examen microscopic din probe bioptice musculare
– investigarea microscopică/trichineloscopică a cărnii consumate.
În primele 3-4 săptămâni, simptomele sunt nespecifice, adesea ușoare, însă depind de stadiul bolii.
În timpul fazei enterale, la 1-2 zile după ingerarea cărnii infestate cu larve, simptomele sunt diaree tranzitorie ușoară și greață, vărsături, dureri abdominale superioare, febră ușoară și stare generală de rău. La 2-6 săptămâni după ingerare, simptomele intestinale dispar și apar simptome din stadiul parenteral: edeme periorbitale sau faciale, mialgie difuză și o stare asemănătoare paraliziei. Severitatea bolii este în corelație cu numărul de larve ingerate.1,2
Prognostic. Rata mortalității în cazurile severe, chiar dacă au urmat tratament este de 5%. Cazurile mai ușoare tratate au un prognostic bun, simptomele dispărând în 2-6 luni.
Complicații. Complicațiile apar de obicei în primele două săptămâni. Acestea sunt observate în principal în cazuri severe, dar au fost raportate și în cazuri moderate, la persoane care au fost tratate necorespunzător (inclusiv cele pentru care tratamentul a fost început prea târziu) și, în special, la vârstnici. Encefalita și miocardita, care pot pune viața în pericol, sunt adesea prezente simultan. Dacă infecția este gravă, este posibil să apară dificultăți de coordonare a mișcărilor și probleme cardiace și respiratorii. Cazurile severe pot cauza decesul.1,2,3
Tratamentul se va face numai la recomandarea medicului. Administrată în primele 3 zile de la debutul bolii, terapia previne invazia musculară și progresia bolii. Tratamentul constă în administrarea de antihelmintice, conform recomandărilor medicale.
După ce larvele s-au stabilit în celulele musculare scheletice (la 3-4 săptămâni după infecție), tratamentul poate să nu elimine complet parazitul și simptomele asociate acestuia. În cazuri mai severe, este necesară suplimentarea tratamentului cu steroizi.1,2
Se recomandă prezentarea la medic sau la spital în cazul în care o persoană, după ce a consumat sau a gustat carne de porc sau de vânat insuficient preparată termic, manifestă cel puţin trei dintre următoarele simptome:
- febră,
- sensibilitate şi dureri musculare,
- diaree,
- edem facial,
- hemoragii subconjunctivale, subunghiale şi retiniene.
Prevenirea.
Prevenirea infecției se bazează pe procesarea corectă și prepararea termică a cărnii, verificarea trichineloscopică a cărnii și păstrarea la temperaturi adecvate înainte de consum, precum și pe verificarea animalelor sacrificate, conform normelor obligatorii
• Inspecție regulată a abatoarelor și a unităților de procesare a cărnii.
- Afumarea sau sărarea cărnii nu ucide chisturile. Congelarea cărnii se face 20 de zile la -15°C, 10 zile la -23°C sau 6 zile la -30°C. Temperatura minimă care ucide larvele este de 71,1 °C.
- Curățarea mașinilor de tocat carne și a celorlalte unelte după fiecare utilizare.
· Educarea consumatorilor cu privire la riscurile consumului de carne crudă sau insuficient gătită, promovarea practicilor sigure de gătit.
- Spălarea mâinilor cu apă caldă și săpun înainte de pregătirea alimentelor și după manipularea cărnii crude.1,2
Reglementările moderne privind creșterea porcilor comerciali și liniile directoare privind gătirea cărnii de porc au contribuit la reducerea riscului de trichineloză. 1
România a înregistrat în anul 2024 un număr de 57 cazuri de boală (0,30‰oo), de aproximativ două ori mai mare decât cazurile înregistrate în 2023 și de aproximativ 4 ori mai mare decât în 2022 (in 2023 31 cazuri – 0,16%ooo iar în 2022, 16 cazuri – 0,08%ooo), conform Anuarului de Statistică Sanitară 2024, INSP.
Dat fiind că Decembrie este luna în care la noi în țară se sacrifică porci în gospodării, iar apoi se consumă carnea sub diferite forme, cel mai mare risc de infectare este prin consumul de carne de la porcii crescuți în gospodărie, deoarece aceștia, nefiind vânduți prin comerț cu amănuntul, nu sunt supuși inspecției veterinare, respectiv nu se trimit probe pentru testare de la animalele sacrificate.
În aceste condiții este esențial ca oamenii să fie informați cu privire la măsurile pe care le pot lua în gospodării, astfel încât să poată preveni apariția bolii.
Măsuri utile de prevenire a îmbolnăvirii la nivelul gospodăriilor:
- achiziționați animale din unități avizate sanitar veterinar;
- aprovizionați-vă cu carne și preparate din carne din unități comerciale specializate care pun în vânzare doar produse avizate sanitar-veterinar;
- trimiteți probe de carne din porcul sacrificat în gospodărie în centre autorizate ale autorităților sanitar- veterinare, pentru a se efectua examen microscopic (trichineloscopic) și consumați carnea doar după rezultatul negativ al examenului trichineloscopic;
- trimiteți probe din carnea de vânat în centre autorizate ale autorităților sanitar- veterinare, pentru a se efectua examen microscopic (trichineloscopic) și consumați carnea doar după rezultatul negativ al examenului trichineloscopic;
- nu consumați carnea, până când nu este complet gătită; procedeele de sărare, afumare sau uscare a cărnii nu distrug larvele de Trichinella spp;
- gătiți carnea, carnea tocată și vânatul sălbatic, astfel înât să se atingă temperatura de peste 71°C în toată masa de carne (până carnea își schimbă culoarea din roz în gri);
- curățați bine toate ustensilele care ating carnea;
- curățați bine mașinile de tocat carne înainte și după folosirea acestora la tocarea cărnii de porc/vânat și curățați toate suprafețele și a intrumentele folosite în această activitate;
- spălați-vă bine mâinile după manipularea cărnii crude;
- evitați hrănirea animalelor cu resturi crude /măruntaie/sânge, provenite de la vânat/porc, prelucrați termic aceste produse din carne care urmează sa fie hrană pentru animale (de companie/ din gospodărie/porci).
- Preveniți apariția rozătoarelor în gospodăria în care se cresc porci.
Atenție! Oamenii se îmbolnăvesc de trichineloză numai prin consumul de carne crudă insuficient gătită, provenită de obicei de la porcul din gospodărie sau comercializată inadecvat, neautorizată sanitaro-veterinar. Recomandarea fermă este de testare a cărnii de porc sau de mistreț.
O persoană bolnavă nu transmite boala altei persoane. Prezentați-vă la medic la primele semne de boală!
[1] https://www.cdc.gov/trichinellosis/about/index.html
[2] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/books/NBK536945/
[3] http://www.trichinellosis.org/uploads/FAO-WHO-OIE_Guidelines.pdf
4 Anuarul de Statistică Sanitară 2024, INSP București
Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor
COMUNICAT DE PRESĂ
ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU ELIMINAREA VIOLENŢEI ÎMPOTRIVA FEMEILOR
25 noiembrie 2025
Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, marcată anual la 25 noiembrie, reprezintă un moment de reflecție și mobilizare globală împotriva tuturor formelor de violență de gen. Aceasta constituie o problemă complexă, cu impact direct asupra drepturilor fundamentale ale omului și sănătății publice. Inițiată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în 1999 această zi atrage atenția asupra diversității formelor de violență și subliniază importanța implementării de politici eficiente pentru prevenire, protecție și sprijinirea victimelor (United Nations, 2023).
Violența împotriva femeilor se manifestă sub multiple forme – fizică, psihologică, sexuală sau economică – și poate apărea în familie, comunitate sau online. Aceasta afectează sănătatea, siguranța și drepturile victimelor, contribuind la menținerea inegalităților de gen și limitând participarea femeilor în societate.
Scopul Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor este de a crește conștientizarea privind impactul violenței de gen, de a susține drepturile femeilor, de a încuraja adoptarea de măsuri și politici eficiente de prevenire și de a promova solidaritatea și sprijinul comunitar pentru victime.
Fenomenul este adesea subraportat din cauza fricii, stigmatizării și lipsei accesului la mecanisme eficiente de protecție (World Health Organization, 2021).
La nivel mondial, aproximativ 1 din 3 femei (30%) au fost victime ale violenței fizice și/sau sexuale, cel mai frecvent din partea unui partener intim. În 2023, peste 51.100 de femei și fete au fost ucise de parteneri sau membri ai familiei (United Nations, 2023).
În Uniunea Europeană, 31% dintre femeile cu vârsta între 18 și 74 de ani au fost expuse violenței fizice sau sexuale, iar 55% au experimentat hărțuire sexuală (Eurostat, 2024).
În România, în primele șase luni ale anului 2025, au fost raportate peste 61.000 de cazuri de violență domestică, dintre care 41 femei și-au pierdut viața. În mediul urban, 46,2% dintre femei au declarat că au experimentat violență din partea partenerului, iar 45,5% violență psihologică (Inspectoratul General al Poliției Române, 2025).
Aceste date evidențiază caracterul endemic al fenomenului, care nu cunoaște granițe culturale și socio-economice.
Conform ONU, violența împotriva femeilor nu este doar o problemă de gen, ci o problemă de drepturi ale omului (United Nations, 2023). Ziua de 25 noiembrie constituie un apel global la solidaritate, acțiune și responsabilitate. Combaterea violenței asupra femeilor presupune intervenție instituțională fermă, educație civică și morală, precum și schimbarea mentalităților care perpetuează inegalitatea. La nivel european, Directiva (UE) 2024/1385 privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice a fost adoptată de Consiliul UE, iar Comisia Europeană a publicat în 2025 o foaie de parcurs privind drepturile femeilor, cu planuri de actualizare a strategiei privind egalitatea de gen în 2026.
În acest context, Institutul Național de Sănătate Publică împreună cu Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila și în coordonarea Ministerului Sănătății derulează activităţi în cadrul proiectului CIRCE – Joint Action on Transfer of Best Practices in Primary Care.
CIRCE-JA urmărește transferul și implementareaa mai multor bune practici la nivelul în asistenței medicale primare. Una dintre practicile cheie identificate și aflate în curs de testare în țara noastră este acțiunea de sănătate pentru copii și tineri la risc/Acțiunea de sănătate privind prevenirea violenței de-a lungul vieții (Health Action for Children and Youth at Risk/
Health Action on Gender, Violence and Lifecycle), un cadru metodologic de acțiuni integrate pentru prevenirea violenței dezvoltat în Portugalia.
Astfel, în cadrul acestui proiect, INSP a desfăşurat workshopuri cu furnizori din asistenţa comunitară şi din asistenţa medicală primară în cadrul cărora au fost furnizate cunoștințe privind utilitatea intervenției serviciilor medicale în recunoașterea cazurilor de violență domestică (red flags) și au fost adaptate instrumente de evaluare a riscului la nivelul familiilor preluate din experienţa Portugaliei. În activităţile derulate sunt implicate asistente medicale comunitare din judeţele Tulcea, Alba, Sibiu, un cabinet de medicină de familie din judeţul Dâmboviţa şi 2 centre de permanenţă din judeţele Neamţ şi Dolj.
În cadrul proiectului a fost dezvoltată o metodologie de urmărire a intervențiilor planificate și desfășurate, astfel încât acestea să poată fi evaluate pe baza indicatorilor stabiliți, pentru a fi extinse mai ușor.
Considerăm că printr-un efort concertat între autorități, mediul academic și societatea civilă poate fi construit un spațiu social sigur și echitabil pentru femei și fete. Violența împotriva femeilor nu este o problemă privată, ci una socială, iar eliminarea ei este responsabilitatea tuturor.
„Respectul nu este un gest opțional – este o datorie civică și morală.”
Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice
Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, 18 noiembrie 2025
Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene, 18-24 noiembrie 2025
Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice (European Antibiotic Awareness Day – EAAD), marcată în data de 18 noiembrie 2025, reprezintă o inițiativă europeană anuală în domeniul sănătății, având ca obiectiv principal creșterea gradului de conștientizare privind utilizarea rațională a antibioticelor.
Tot în această lună, în perioada 18-24 noiembrie 2025 este marcată Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene.
Împreună, aceste evenimente urmăresc să atragă atenția asupra pericolului reprezentat de rezistența la antimicrobiene (Antimicrobial resistance – AMR), una dintre cele mai stringente și persistente amenințări la adresa sănătății publice la nivel global.
Antibioticele sunt medicamente esențiale în tratarea infecțiilor bacteriene. Descoperirea penicilinei de către Alexander Fleming în 1928 a marcat începutul unei noi ere în medicină. Totuși, utilizarea excesivă, inadecvată sau nejustificată a antibioticelor a favorizat apariția bacteriilor rezistente, reducând eficiența acestor medicamente vitale. (1)
Rezistența antimicrobiană (AMR) reprezintă o problemă tot mai gravă la nivel global. Aceasta apare atunci când agenții patogeni nu mai răspund la tratamentele obișnuite, făcând antibioticele și alte medicamente antimicrobiene ineficiente. În consecință, infecțiile devin mai greu sau chiar imposibil de tratat, ceea ce duce la creșterea riscului de răspândire a bolilor, la cazuri de îmbolnăvire severă și la o rată mai mare a deceselor.
Rezistența antimicrobiană afectează nu doar sistemul de sănătate, ci și economia și societatea în ansamblu, fiind nevoie de acțiuni urgente pentru utilizarea responsabilă a antibioticelor și pentru prevenirea apariției și răspândirii acestor forme rezistente de infecții. (2)
În prezent, în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, AMR este responsabilă pentru peste 35.000 de decese anual. În fiecare an, în Europa se înregistrează aproximativ 670.000 de infecții cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, fenomen care subliniază urgența acțiunilor coordonate la nivel european. (3)
România se confruntă cu o provocare semnificativă, având în anul 2021 cel mai mare consum de antibiotice din Uniunea Europeană – 25,7 DDD/1000 locuitori/zi. Comisia Europeană, împreună cu statele membre, a identificat AMR drept una dintre primele trei amenințări prioritare pentru sănătate încă din anul 2022. La rândul său, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) promovează o abordare integrată pentru combaterea acestei probleme globale și a elaborat o strategie internațională de acțiune.
În acest context, România a creat un cadru național coordonat și sustenabil pentru controlul AMR, prin elaborarea Strategiei Naționale 2023–2030 pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1005/2023.
Unul dintre obiectivele majore asumate de țara noastră este ca până în anul 2030 să reducă consumul uman de antibiotice cu 27%, contribuind astfel la protejarea eficienței acestor medicamente esențiale. (4,5)
Printre măsurile cheie se numără eliberarea antibioticelor exclusiv pe bază de prescripție medicală, pentru cazurile în care tratamentul este justificat medical. Conform Ordinului Ministrului Sănătății nr. 63/2024, antibioticele pot fi eliberate fără prescripție doar în situații de urgență, în limita unei doze maxime admise, pe baza unei declarații pe proprie răspundere completate în farmacie. Ulterior, pacientul trebuie să se prezinte la medic pentru obținerea unei rețete corespunzătoare. (6)
Un raport publicat în Journal of The American Medical Association a constatat că aproximativ 30% dintre antibioticele prescrise în cabinetele medicilor, în clinici și unitățile de urgență sunt inutile. Acest fapt este consecința utilizării antibioticelor pentru infecții virale, împotriva cărora acestea nu sunt eficiente. (7)
AMR rămâne o amenințare majoră la adresa medicinei moderne și a capacității sistemelor de sănătate publică de a răspunde eficient bolilor infecțioase. Utilizarea abuzivă și inadecvată a antibioticelor, atât în domeniul medical, cât și în producția alimentară, a accelerat această criză globală. În lipsa unor măsuri urgente și coordonate, lumea riscă să intre într-o eră post-antibiotică, în care infecțiile obișnuite ar putea redeveni letale. Ca răspuns, Adunarea Mondială a Sănătății (cea mai importantă reuniune globală din domeniul sănătății, la care participă reprezentanții celor 194 de state membre ale OMS, care iau decizii privind politica globală în domeniul sănătății), a adoptat în anul 2015 un plan de acțiune global axat pe cinci direcții cheie:
- educație și conștientizare
- cercetare și supraveghere
- prevenirea infecțiilor
- utilizarea responsabilă a antimicrobienelor
- stimularea investițiilor în soluții inovatoare.
Scopul comun este menținerea eficacității tratamentelor antimicrobiene și asigurarea accesului la medicamente sigure și eficiente.
Noi toți suntem responsabili pentru această problemă și putem schimba această direcție în una care să ne asigure un viitor sigur în ceea ce privește utilizarea antimicrobienelor. (5,8,9)
Rezistența la antibiotice poate fi prevenită prin respectarea unor reguli simple:
- Respectați recomandările medicului atunci când urmați un tratament cu antibiotice și nu întrerupeți tratamentul înainte de termenul indicat.
- Utilizați antibiotice doar pe bază de prescripție medicală, nu folosiți medicamente rămase din tratamente anterioare, de la alte persoane sau obținute fără rețetă.
- Utilizarea abuzivă a antibioticelor, fără recomandarea medicului, le face mai puțin eficiente atunci când veți avea cu adevărat nevoie de ele.
- Preveniți infecțiile, atunci când este posibil, prin vaccinare corespunzătoare și măsuri de igienă personală.
- Mențineți o igienă riguroasă a mâinilor, atât pentru dumneavoastră cât și pentru copii, spălați-vă frecvent mâinile, mai ales după ce tușiți, strănutați sau înainte de masă.
- Solicitați sfatul farmacistului privind modul corect de eliminare a antibioticelor neutilizate, pentru a evita impactul negativ asupra mediului și sănătății publice.
- https://www.who.int/malaysia/news/commentaries/detail/mys-educate-advocate-act-now
- https://www.who.int/campaigns/world-amr-awareness-week/2025
- https://health.ec.europa.eu/antimicrobial-resistance/eu-action-antimicrobial-resistance_en#eu-one-health-action-plan-against-amr
- https://www.ecdc.europa.eu/assets/amr-targets-2030/index.html
- https://www.euronews.com/health/2023/03/30/antibiotic-use-dropped-post-covid-which-countries-in-europe-rely-on-them-the-most-and-leas?utm.com
- https://ms.ro/ro/centrul-de-presa/nou%C4%83-metodologie-de-monitorizare-a-prescrierii-%C8%99i-de-raportare-a-eliber%C4%83rii-medicamentelor-antibiotice-%C8%99i-antifungice-de-uz-sistemic-%C3%AEn-contextul-riscurilor-generate-de-utilizarea-excesiv%C4%83-a-acestora/
- https://time.com/4316102/antibiotics-prescription/?utm.com
- https://www.who.int/europe/publications/i/item/9789289056687?utm.com
- https://www.who.int/publications/i/item/9789241509763