Noutăți

Ziua de acțiune pentru eliminarea cancerului de col uterin – 17 noiembrie 2025

„Acționează ACUM: Elimină cancerul de col uterin!”

Fiecare moment contează. Fiecare viață contează.

Ziua globală de acțiune pentru eliminarea cancerului de col uterin este marcată în fiecare an, pe data de 17 noiembrie, România alăturându-se inițiativei Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de a crește gradul de informare și conștientizare al populației privind cancerul de col uterin, afecțiune cu un impact negativ major asupra sănătății femeilor la nivel mondial și național.

În anul 2020, OMS a lansat Stategia Globală pentru eliminarea cancerului de col uterin, adoptată de 194 de țări, între care și România, care drept țintă scăderea incidenței bolii la sub 4 cazuri la 100.000 de femei până în anul 2030, prin măsuri precum creșterea proporției populației care beneficiază devaccinare anti-HPV, îmbunătățirea screeningului prin testare HPV și citologie Babeș-Papanicolau, precum și asigurarea accesului echitabil la diagnostic și tratament pentru toate femeile. Atingerea acestui obiectiv general este posibilă prin îndeplinirea a trei ținte esențiale:

La nivel mondial, incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin au un trend descendent și de la lansarea apelului OMS, progresele sunt semnificative. Astfel:

• peste 50 de țări au introdus vaccinarea anti-HPV;

• 140 de țări implementează programe naționale de screeningpentru cancerul de col uterin;

• 66 de state includ testarea HPV, citologia sau inspecția vizuală în pachetele de servicii de sănătate;

• 83 de țări includ tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin în pachetele de beneficii pentru sănătate.

Cu toate acestea, cancerul de col uterin rămâne unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer și cauză de deces prin cancer la femeile de pe întreg globul.

România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidență și mortalitate prin cancer de col uterin dintre statele membre ale Uniunii Europene. Conform Sistemului European de Informații privind Cancerul (ECIS) al Centrului Comun de Cercetare, în anul 2022, România avea o rată de incidență de 32,6 la 100.000 femei, de peste două ori și jumătate mai mare decât media UE (11,7/100.000), și o rată de mortalitate standardizată de 16,8 la 100.000 femei, de aproximativ trei ori mai mare decât media UE (5,3/100.000).

Datele ECIS și ale Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) arată că, în România, cancerul de col uterin reprezintă a treia cea mai frecventă localizareoncologică la femei, după cancerul de sân și cancerul colorectal, spre deosebire de profilul european, unde primele trei sunt cancerul de sân, colorectal și bronhopulmonar.

În 2023, se estimează ca în România au fost 3.368 de cazuri noi de cancer de col uterin, iar 1.793 de femei au decedat din această cauză.

Proiecțiile ECIS indică faptul că, față de nivelul din 2022, incidența cancerului de col uterin în România este estimată să crească cu 1,4% în 2025 și cu 2,01% în 2030, iar mortalitatea cu 2,1% în 2025 și 2,2% în 2030.

Cancerul de col uterin poate fi prevenit ușor și eficient prin vaccinare anti-HPV și prin screening. România implementează atât măsuri de vaccinare anti-HPV, cât și un program național de screening, însă ambele necesită consolidare și implementare sustenabile, pe baze populaționale, pentru a asigura acces egal și echitabil.

În prezent, vaccinarea anti-HPV este disponibilă, cu recomandare de la medicul de familie, astfel:

Screeningul periodic între 25 și 65 de ani permite depistarea și tratarea leziunilor pre-canceroase, prevenind apariția bolii sau facilitând vindecarea în stadii incipiente. Programul național de screening, înființat în 2012, oferă testare gratuită la fiecare 5 ani (test Babeș-Papanicolau). Proiectul pilot regional de consolidare a programului a introdus treptat testarea HPV în patru regiuni (Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Muntenia, Centru), vizând 680.000 de femei de 25–64 ani, dintre care 50% din grupuri vulnerabile.

Testarea periodică a femeilor cu vârsta între 25 și 65 de ani permite depistarea leziunilor pre-canceroase sau maligne, iar tratamentul adecvat al acestora poate preveni apariția cancerului sau poate duce la vindecare atunci când boala este identificată în stadii incipiente.

În prezent, Ordinul Ministerului Sănătății nr. 3735/2024 reglementează metodologia de screening, stabilind principiile de organizare și implementare a programului astfel încât toate femeile să beneficieze de acces echitabil la servicii medicale sigure și de calitate.

Pachetul de servicii acordate în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice, prevăzut în Contractul-cadru al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, include serviciile de depistare precoce a cancerului de col uterin, respectiv testarea HPV cu triaj citologic Babeș-Papanicolau, pentru femeile cu vârsta între 25 și 64 de ani, o dată la 5 ani. Introducerea acestor servicii a reprezentat un pas esențial în asigurarea accesului populațional, echitabil și sustenabil al femeilor la servicii de prevenție și depistare precoce a cancerului de col uterin, contribuind astfel la efortul național de eliminare al acestui tip de cancer în România.

Începând cu anul 2026, România, printr-un efort susținut și cu sprijinul fondurilor europene din Programul Operațional Sănătate, va asigura continuarea programului de screening pentru femeile aparținând categoriilor vulnerabile, garantând acces gratuit și echitabil la servicii de prevenție și depistare precoce.

Tema zilei de acțiune împotriva cancerului de col uterin 2025, „Acționează acum: Elimină cancerul de col uterin”, face un apel la acțiune coordonată pentru accelerarea progreselor către atingerea țintelor 90-70-90 până în 2030. Eliminarea cancerului de col uterin este la îndemâna noastră dacă acționăm acum, împreună, pentru ca fiecare fată să fie protejată prin vaccinare anti-HPV, iar fiecare femeie să aibă acces la prevenție, screening și tratament.

În acest context, Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică și în colaborare cu Direcțiile de Sănătate Publică organizează, ca în fiecare an pe 17 noiembrie, acțiunide informare, educare și conștientizare privind importanța prevenirii prin vaccinare, a diagnosticării precoce prin screening și a tratării la timp a cancerului de col uterin. Înțelegerea acestei probleme este crucială pentru sănătatea fiecărei femei, dar și pentru sănătatea generațiilor viitoare. Dialogul permanent între medici și părinți cu privire la vaccinarea împotriva HPV este esențial. Recomandările medicilor și ale experților în sănătate pot contribui la creșterea nivelului de informare al părinților și a încrederii lor în vaccinare, vizând protejarea propriilor copii, dar și a generațiilor viitoare împotriva cancerelor cauzate de virusul papiloma uman (HPV).

  Referinţe

insp.gov.ro​1

Adresa: str. dr. Leonte Anastasievici nr. 1-3, sector 5, cod poștal 050463, București, România|Telefon secretariat: +4 0213 183 620, +4 0213 183 619

Fax: +4 0213 123 426 |E-mail: directie.generala@insp.gov.ro

COMUNICAT DE PRESĂ

Campania națională

„România respiră curat”

Consumul de tutun reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică, fiind una dintre cele mai importante cauze evitabile de morbiditate și mortalitate la nivel global.

În acest context, Institutul Național de Sănătate Publică, alături de Colegiul Medicilor Stomatologi și direcțiile de sănătate publică, desfășoară la nivel național, în perioada noiembrie – decembrie 2025, campania de prevenire a consumului de tutun, care are ca scop informarea și conștientizarea adolescenților despre impactul nociv al fumatului.

Pe glob, peste 8,7 milioane de oameni mor anual din cauza consumului produselor din tutun. Majoritatea acestor decese (7,4 milioane) sunt atribuite consumului direct de tutun, în timp ce restul de peste 1,3 milioane decese sunt atribuite expunerii la fumatul pasiv. Tutunul a rămas un important factor de risc responsabil de povara cancerului la nivelul UE, cauzând peste un sfert din decesele provocate de această boală.

Europa ocupă locul al doilea între regiunile OMS în ceea ce privește prevalența consumului de tutun, atât în rândul adulților (25,3%), cât și al adolescenților (10,8%).

România, cu o prevalență a fumatului zilnic, la populația 15 ani, peste de 18,7%, se situează pe locul 15 între țările OECD, ușor peste media UE27 de 18,4%. Disparitățile de gen sunt marcante: în România frecvența fumatului zilnic în rândul bărbaților (30,6%) depășește valoarea medie a UE de 22,3%, în timp ce în rândul femeilor aceasta se situează în jurul a 7,5%, semnificativ sub media UE pentru acest grup (14,8%).

România se poziționează între țările europene cu o frecvență de utilizare regulată a țigărilor electronice mai scăzută decât media europeană, atât în rândul populației cu vârsta de 15 ani și peste, cât și în rândul adulților tineri (15-24 ani). Proporția adulților care utilizează regulat produse de vapat în România este de 1,7% (0,3% utilizatori zilnici și 1,4% utilizatori ocazionali), comparativ cu media UE de aproximativ 2,1%. În rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, prevalența utilizării regulate a țigărilor electronice (1,7%), este sub media UE de 2,7%.

Prevalența fumatului în rândul adolescenților de 15 ani din România, de 23% în anul 2022, deși s-a menținut la un nivel aproape constant în perioada 2014 – 2022, este semnificativ mai mare decât media țărilor UE, de 17%.

Istoric, în țările UE, băieții au raportat niveluri mai ridicate de consum al produselor din tutun față de fete. Cele mai recente sondaje despre comportamentele de risc ale adolescenților arată însă că diferențele de gen se reduc în multe țări și regiuni. În România se înregistrează o inversare în ceea ce privește genul, prevalența fumatului și consumului de țigări electronice fiind mai mare în rândul fetelor.

În rândul adolescenților cu vârsta cuprinse între 11 și 15 ani, utilizarea țigărilor electronice în ultimele 30 de zile crește odată cu vârsta, atingând cele mai ridicate valori la 15 ani. În România, 28% dintre fete și 23% dintre băieți au raportat folosirea țigărilor electronice, procente care depășesc mediile înregistrate la nivelul țărilor participante la studiul HBSC 2021/2022, de 20% în rândul fetelor și 18% în rândul băieților.

Date recente furnizate de studiul YRBSS 2022/2023 arată că la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, aproximativ 27 din 100 sunt fumători curenți. Fetele care încearcă țigări electronice sau produse din tutun încălzit au o probabilitate mai mare decât băieții să continue consumul și să îl transforme într-un obicei regulat. Creșterea frecvenței utilizării odată cu vârsta, în special în cazul fetelor, sugerează o posibilă escaladare a dependenței sau a normalizării consumului în această categorie de populație.

Tendințele generale de evoluție a consumului diferitelor forme de produse de tutun în România le reflectă, în linii mari, pe cele europene – o ușoară scădere a fumatului clasic, concomitent cu apariția și creșterea utilizării noilor produse (țigări electronice, dispozitive de încălzire a tutunului), mai ales în rândul tinerilor. În ultimii ani, tot mai mulți fumători au început să utilizeze alternative la fumatul tradițional (țigări electronice, produse din tutun încălzit), fiind determinați în a face această schimbare din cauza promovării acestora ca soluții mai sigure și mai puțin nocive pentru sănătate. Mulți utilizatori au devenit utilizatori duali, în pofida faptului că intenția inițială era de a diminua consumul țigărilor clasice. Utilizarea acestor produse alternative din tutun a crescut alarmant în rândul minorilor și tinerilor nefumători.

Limitarea consumului de tutun este, fără îndoială, una dintre cele mai eficiente modalități de a salva vieți și de a îmbunătăți starea generală de sănătate. În anul 2021, România s-a clasat pe locul 8 pe scala de control al tutunului, care evaluează punerea în aplicare a politicilor de control al tutunului, urcând de pe locul 12 în anul 2019. Acesta reprezintă unul dintre cele mai bune rezultate în rândul țărilor din Europa Centrală.Reglementări legislative recente în România (Legea nr. 64/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul produselor din tutun) interzic fumatul, precum şi utilizarea tuturor categoriilor de produse care conţin tutun, a ţigaretelor electronice, a flacoanelor de reumplere pentru ţigaretele electronice, a dispozitivelor electronice pentru încălzirea tutunului şi a produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, a (pouch-urilor) pliculeţelor cu nicotină pentru uz oral şi a produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun pentru elevii din toate unităţile de învăţământ. De asemenea, pentru adulți, au fost incluse în pachetul de servicii furnizate în cadrul asistenței medicale primare consilierea pentru prevenirea consumului de tutun și intervențiile minimale pentru renunțarea la fumat.

Este necesară implicarea activă a părinților, cadrelor didactice, profesioniștilor din sănătate publică și autorităților locale, care pot acționa ca vectori de influență și susținere a comportamentelor sănătoase, fiind necesară instruirea acestor grupuri în ceea ce privește identificarea timpurie a riscurilor, oferirea de sprijin psihologic și susținerea adolescenților în deciziile lor de a nu începe să consume produse din tutun sau de a renunța la acest comportament nesănătos.

1. WHO. Regional Office for Europe – Status of tobacco use in the Region. Available online: https://www.who.int/europe/news-room/fact-sheets/item/tobacco.
2. INS. Starea de sănătate a populației din România -2019; 2021.
3. OECD. European Cancer Inequalities Registry – Profil de țară privind cancerul, 2025; online, 2025.
4. WHO. WHO global report on trends in prevalence of tobacco use 2000–2030; Geneva, 2024.
5. OECD. Health at a Glance: Europe 2024: State of Health in the EU Cycle; Paris, 2024.
6. EUROBAROMETER. Special Eurobarometer 539 -Attitudes of Europeans towards tobacco and related products European Union online, 2023.
7. HBSC. Health Behaviour in School-aged Children study (2023), Data browser (findings from the 2021/22 international HBSC survey). Available online: https://data-browser.hbsc.org.
8. Charrier L; van Dorsselaer S; Canale N, B.T.; Kilibarda B; RI, C. A focus on adolescent substance use in Europe, central Asia and Canada. Health Behaviour in School-aged Children international report from the 2021/2022 survey.; Copenhagen, 2024.
9. ESPAD. Key findings from the 2024 European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs (ESPAD); online, 2025.
10. ESPAD. ESPAD Data portal – Tobacco, 2024. 2025.
11. ESPAD. European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs (ESPAD): 30 years. New ESPAD survey results: Teen substance use down, but new risks emerging 2025.
12. INSP. Youth Risk Behavior Surveillance System (YRBSS), România 2022-2023; 2023
13. WHO. Regional Office for Europe – Effects of tobacco on health, Key facts. Available online: https://www.who.int/europe/news-room/fact-sheets/item/effects-of-tobacco-on-health (accessed on August 4th).
14. WHO. The tobacco body. Available online: https://www.who.int/publications/i/item/WHO-NMH-PND-19.1 (accessed on 10th July).
15. WHO. Heated tobacco products: summary of research and evidence of health impacts; Geneva, 2023
16. WHO. WHO report on the global tobacco epidemic, 2025: warning about the dangers of tobacco; Geneva, 2025.